Warfarissimo
Exemple de scenarii

Simulati
Exemple
Utilizare
Metoda
Participati
Referinte
Publicatii
EN
RO

Puteți oricând încerca noi scenarii modificând în formularele celor de mai jos.

  1. Doză unică de warfarină.
    1. 10mg la un subiect simulat de 70kg cu genotip CYP2C9*1*1
      (S)-warfarina este e eliminată mai repede decât (R)-warfarina.
    2. 10mg la un subiect simulat de 120kg cu genotip CYP2C9*1*1
    3. 10mg la un subiect simulat de 50kg cu genotip CYP2C9*1*1
    4. 10mg la un subiect simulat de 70kg cu genotip CYP2C9*1*2
    5. 10mg la un subiect simulat de 70kg cu genotip CYP2C9*1*3
      (S)-warfarina este eliminată mai încet decât (R)-warfarina.
  2. Regimuri de încărcare cu acenocumarol (Sintrom, Trombostop).
    1. 4-4-4 mg la un subiect simulat de 70kg cu genotip CYP2C9*1*1
    2. 4-4-4 mg 120kg, CYP2C9*1*1
    3. 4-4-4 mg 50kg, CYP2C9*1*1
    4. 4-4-4 mg 70kg, CYP2C9*1*2
    5. 4-4-4 mg 70kg, CYP2C9*1*3
    6. 4-4-4 mg 70kg, CYP2C9*3*3
  3. Încărcare și întreținere cu acenocumarol. Efectul diverselor scheme zilnice asupra stabilității INR.
    1. 4-4-4 mg încărcare, apoi întreținere cu doza zilnică ideală de 2.44mg la un subiect simulat de 70kg cu genotip CYP2C9*1*1
      Intervalul de variație al INR este de aproximativ 0.3.
    2. 4-4-4 mg încărcare, apoi întreținere cu o schemă 2mg-3mg la un subiect simulat de 70kg, CYP2C9*1*1
      Intervalul de variație al INR este de circa 0.5.
    3. 4-4-4 mg încărcare, apoi întreținere cu o schemă 2mg-2mg-2mg-1mg la un subiect simulat de 80kg, CYP2C9*1*3
      Intervalul de variație al INR este de circa 1.0.
  4. Reproducerea prin simulare a unor cazuri și a unor rezultate experimentale din literatură.
    1. Subiectul propositus (CYP2C9*1*3) din [Thijssen & al., 2001]
    2. Doză unică de 8mg acenocoumarol la același caz. Concentrațiile sanguinde de (R)- și (S)- acenocoumarol ar trebui să aproximeze evoluția din [Thijssen & al., 2001] figura 2(A)
    3. Doză unică de acenocoumarol 8mg la un subiect CYP2C9*1*1. Concentrațiile sanguinde de (R)- și (S)- acenocoumarol ar trebui să aproximeze evoluția din [Thijssen & al., 2001] figura 2(B)
    4. Efectul administrării regimului din [D'Angelo & al., 2002] la un subiect simulat de 70kg, CYP2C9*1*1.

Numele dvs (opțional):
Adresa dvs de e-mail* (opțional):
Subiect:
Comentariu:

*Vom folosi adresa dvs. doar pentru a vă răspunde la mesaj


(c) 2005-2008 A.D. Corlan