Exemple de scenarii Warfarissimo


Cum se utilizeaza sit-ul warfarissimo






Puteți oricând încerca noi scenarii modificând în formularele celor de mai jos.

  1. Doză unică de warfarină.
    1. 10mg la un subiect simulat de 70kg cu genotip CYP2C9*1*1
      (S)-warfarina este e eliminată mai repede decât (R)-warfarina.
    2. 10mg la un subiect simulat de 120kg cu genotip CYP2C9*1*1
    3. 10mg la un subiect simulat de 50kg cu genotip CYP2C9*1*1
    4. 10mg la un subiect simulat de 70kg cu genotip CYP2C9*1*2
    5. 10mg la un subiect simulat de 70kg cu genotip CYP2C9*1*3
      (S)-warfarina este eliminată mai încet decât (R)-warfarina.
  2. Regimuri de încărcare cu acenocumarol (Sintrom, Trombostop).
    1. 4-4-4 mg la un subiect simulat de 70kg cu genotip CYP2C9*1*1
    2. 4-4-4 mg 120kg, CYP2C9*1*1
    3. 4-4-4 mg 50kg, CYP2C9*1*1
    4. 4-4-4 mg 70kg, CYP2C9*1*2
    5. 4-4-4 mg 70kg, CYP2C9*1*3
    6. 4-4-4 mg 70kg, CYP2C9*3*3
  3. Încărcare și întreținere cu acenocumarol. Efectul diverselor scheme zilnice asupra stabilității INR.
    1. 4-4-4 mg încărcare, apoi întreținere cu doza zilnică `ideală' de 2.44mg la un subiect simulat de 70kg cu genotip CYP2C9*1*1
      Intervalul de variație al INR este de aproximativ 0.3.
    2. 4-4-4 mg încărcare, apoi întreținere cu o schemă 2mg-3mg la un subiect simulat de 70kg, CYP2C9*1*1
      Intervalul de variație al INR este de circa 0.5.
    3. 4-4-4 mg încărcare, apoi întreținere cu o schemă 2mg-2mg-2mg-1mg la un subiect simulat de 80kg, CYP2C9*1*3
      Intervalul de variație al INR este de circa 1.0.
  4. Reproducerea prin simulare a unor cazuri și a unor rezultate experimentale din literatură.
    1. Subiectul propositus (CYP2C9*1*3) din [Thijssen & al., 2001]
    2. Doză unică de 8mg acenocoumarol la același caz. Concentrațiile sanguinde de (R)- și (S)- acenocoumarol ar trebui să aproximeze evoluția din [Thijssen & al., 2001] figura 2(A)
    3. Doză unică de acenocoumarol 8mg la un subiect CYP2C9*1*1. Concentrațiile sanguinde de (R)- și (S)- acenocoumarol ar trebui să aproximeze evoluția din [Thijssen & al., 2001] figura 2(B)
    4. Efectul administrării regimului din [D'Angelo & al., 2002] la un subiect simulat de 70kg, CYP2C9*1*1.